A arat, a plivit în ogorul tradiţiilor strămoșești, căutând urma dorului.
A semănat suflet, a pus toată averea, şi-a răsărit cântec popular.
L-a udat cu lacrimile măicuţelor, cu apa bătrânului Siret, l-a vânturat de neghină, l-a purtat în traista sufletului şi ni l-a adus nouă drept jertfă, pe altarul Dragostei.
Şi ….şi gata! Nelu Hongu
rapsodul popular Costică MATEI CREANGĂ (Matei Constantin)
Pe 26 septembrie 1946, în localitatea Ion Creangă, jud. Neamţ se năştea Constantin din părinţii: Elena şi Gheorghe Matei.
Studii:
– cursurile primare în loc. Ion Creangă (1960);
– Şcoala profesională de ucenici pentru industria alimentară (1964);
– Liceul nr. 2, Roman (1970);
– absolvent al Facultăţii de Agronomie, Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad”-Iaşi (1975) cu rezultate excepţionale (numai nota 10), primeşte bursă republicană;
– absolvent al Şcolii Populare de Artă, Bacău;
– aviz pentru studierea folclorului muzical din zona Romanului;
Preocupări artistice-culturale:
– laureat al Festivalului Cântarea României (premiul I-1986, premiul I- 1987);
– autor a două discuri Electrecord, cu peste 50 melodii populare;
– organizarea Muzeului de Etnografie în localitatea Horia, Neamţ ( ) ;
– contribuie la construirea Sălii de festivităţii din localitatea Horia, Neamţ ( );
– organizează expoziţii etno folclorice în cadrul Casei de Cultură, Roman ( );
– organizează, atât în comuna Ion Creangă, cât şi la Roman Festivalul Costică Matei Creangă;
– sprijină organizarea Festivalului Daruri Muşatine;
– sprijină organizarea Muzeului de Etnografie din Roman;
– Cetăţean de onoare al comunei Ion Creangă, acordat de primar Petrică Prichici, în 27 mai 2007.
Începând cu anul 2005 fondează şi iniţiază FESTIVALUL CONCURS DE INTERPRETARE VOCALĂ ŞI INSTRUMENTALĂ DE FOLCLOR INTERJUDEŢIAN „COSTICĂ MATEI CREANGĂ” – ediţia I.
FOLCLOR AUTENTIC PRIN FUNDAŢIA PROMEDIU ETNO SI VIATA”
La iniţiativa rapsodului romaşcan Costică Matei Creangă, în anul 2002 s-au pus bazele Fundaţiei „Pro Mediu Etno şi Viaţa”. Cunoscut locuitorilor municipiului Roman, ca un bun interpret şi culegător de cântece folclorice autentice, cu precădere din zonă, Costică Matei Creangă, în vârstă de 59 de ani, fost inginer agronom, a îmbinat armonios păstrarea datinilor şi obiceiurilor populare cu un mod de viaţă sănătos, în care ocrotirea şi grija pentru animalele aflate în dificultate a fost literă de lege. Având alături oameni de calitate, cum ar fi Petru Prichici, primarul comunei Ion Creangă şi preşedinte de onoare al fundaţiei, precum şi alţi colaboratori cu merite deosebite în activitatea, specifică protejării mediului, Costică Matei Creangă a asigurat un trai, un pic mai fericit, pentru 60 de maidanezi. Gestul nobil al romaşcanului a fost făcut cu sacrificii financiare şi va continua şi în următorii ani, prin extinderea numărului actual de padocuri. Activitatea muzicală a lui Costică Matei, cel care şi-a adăugat şi supranumele de Creangă, împrumutat ca un titlu de nobleţe de la denumirea localităţii unde s-a născut şi copilărit, a început la vârsta de 18 ani în cadrul unui festival susţinut la fostul teatru romaşcan „Vasile Alecsandri”. „Am cântat până la plecarea în armată, la diferite turnee prin Moldova. Ca rudă apropiată a cunoscutei interprete de muzică populară Angela Moldovan, am promovat numai folclorul autentic, materializat, până în prezent, prin apariţia a trei CD-uri. Un al patrulea va urma în curând, materialul fiind în lucru la Radio Bucureşti şi Radio Constanţa. Am colaborat cu succes, cu Radio Iaşi, începând cu anul 1989, iar cu TV Iaşi din 1994. Anul 2005 mi-a adus un al patrulea contract de colaborare cu Etno TV, alte două contracte fiind încheiate cu studiourile de televiziune teritoriale. Repertoriul meu actual cuprinde peste 40 de melodii, în mare parte culese şi prelucrate de mine. A fost o mare onoare pentru mine, când reprezentanţii administraţiei locale Ion Creangă au propus ca festivalul să îmi poarte numele, ca o preţuire a întregii mele activităţi. Mă simt în acelaşi timp onorat, însă este şi un lucru care mă obligă pentru viitor”, a conchis rapsodul romaşcan.
Monitorul, 23 mai 2005- C. CALIMAC
Ion Creangă, polul folclorului din Moldova
Comuna Ion Creangă este situata la confluenţa râurilor Moldova si Siret in prima terasa a Podişului Central Moldovenesc in perimetrul delimitat de Lunca Siretului si Lunca’ Prutului, în zona a-III-a etno-folclorica a judeţului Neamţ, bucurându-se de multe obiceiuri , tradiţii si datini care o reprezintă si o individualizează.
Manifestările cultural – artistice organizate de Consiliul local al comunei s-au materializat prin doua Festivaluri anuale, unul de datini şi obiceiuri de Anul Nou care este la a-IX-a ediţie şi un Festival interjudețean de folclor muzical, astăzi aflându-se la a -V- a ediţie, care are in vedere promovarea tinerelor talente .
Invitaţii în spectacolul de gala vor prezenta numai cântece autentice care sa le reprezinte zona etno-folclorică .
Regulamentul de funcţionare al manifestării
Organizatori:
– Consiliul local al comunei Ion Creanga .
– Centrul de promovare pentru cultura si arta populara din cadrul Scolii de Arte
şi Meserii Ion Creanga .
– Fundaţia Pro Mediu Etno şi Viaţă, Roman.
Coorganizatori si parteneri media : Radio Iaşi , Ziarul de Roman, Monitorul de Neamţ, Evenimentul de Moldova.
Finanțator : Consiliul local Ion Creangă.
…şi a fost
… şi a fost 21 mai 2005 de ziua sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena , în pădurea Arinosu, pe malul stâng al bătrânului Siret pe teritoriul comunei Ion Creangă – nu departe de târgul Romanului, din legendarul ţinut al Neamţului.
…şi a fost lume multă adunată de prin toate părţile, gătită în straie de sărbătoare , luminată la minte şi la suflet, gata să se bucure batăr şi pentru câteva ceasuri de strălucirea soarelui de primăvară ce-şi revărsa cu dărnicie razele pe mugurii abia mijiţi ai codrului trezit la viaţă după odihna de peste iarnă. Până şi bătrânul Şiret sta gata să-şi domolească tumultul apelor, când, boare de vânt i-a purtat spre valuri adiere de cântec – de cântec popular românesc – adus in trăistuţele sufletului de cei hărăziţi de Dumnezeu să-l poarte , sosiţi ca şi cântăreţii codrului de pe alte meleaguri. Şi ce revărsare de triluri… ! Maeștrii neîntrecuţi ai ramurilor au tăcut. Au ocupat locuri comode în jilţurile lor de frunze verzi, şi asemeni mulţimii adunate-au ascultat cu smerenie cântec de neam izvorât din glasuri purtătoare de har , cizelate la înalta şcoală a truditorului pe ogorul veşniciei, ţăranul român .
Lada de zestre a doinelor, a cântecelor de voie bună şi-a descoperit comorile aici la Arinosu cu prisosinţă , spre lauda şi desfătarea sufletelor celor mulţi , lăsaţi a fi purtaţi pe aripi de dor, uitând de greaua trudă de zi cu zi a pământului.
„ Vina” , pentru asemenea stări de lucruri o poartă concurenţii , care şi-au deschis baierele sufletului in cadrul primei ediţii a festivalului concurs de interpretare de muzică populară „Costică Matei-Creangă „. N-au fost mulţi, dar spre meritul lor , bucuria părinţilor, a copiilor ,a auditoriului şi a celor care-i pregătesc , au fost foarte buni ,punând in dificultate juriul alcătuit din oameni ce de o viaţă trudesc pe tărâmul folclorului – la acordarea notelor şi stabilirea premianţilor.
In prezentarea lor, cronicarul n-are cum să nu înceapă cu cea mai mică dintre concurenţi, pe numele ei CARMEN IOANA GRIGORAŞ – născută pe 23 iunie 1992 la Bacău. A urmat şi absolvit şcoala populară de artă din localitate la clasa profesoarei şi cunoscutei soliste de muzică populară Maria Şalaru. este membră a grupului folcloric „Floricica”, participantă la numeroase spectacole in ţară şi străinătate, pe diferite programe ale posturilor de televiziune. Carmen Ioana Grigoraş a reţinut atenţia prin uşurinţa cu care şi-a interpretat repertoriul ales, prin gingăşia gesticii, simplitatea şi autenticitatea costumului popular. I s-a acordat premiul III, diploma a fost înmânată de doamna Carmen Stimeriu – actor , prezentator şi realizator de emisiuni folclorice la studioul de televiziune Etno TV – membru al juriului.
Dând glas doinei „ Străină ca mine nu-i” şi horei „Vino bade la portiţă” CARP ANCA MIHAELA născută pe 29 aprilie 1985 la Roman s-a dovedit a fi un bun cunoscător al folclorului de pe valea şi din câmpia Şiretului fiind in acelaşi timp şi un fin căutător şi descoperitor de comori etno-folclorice ale zonei. Absolventă a şcolii de artă din Roman la clasa profesoarei Lia Voinea, Carp Anca Mihaela este studentă anul II la facultatea de litere din Iaşi, preocupaţi in permanenţă pentru îmbogăţirea repertoriului şi ridicarea performanțelor interpretative, promite si aibă un viitor strălucit ca interpret de folclor. Juriul i-a acordat premiul III, diploma fiind înmânată de doamna profesor Elena Prichici – membru al juriului.
Venită din Dumbrăveni-Suceava , ELENA LOREDANA IONIŢĂ a adus cu ea neasemuit de frumosul costum popular al zonei dar şi gingăşia graiului bucovinean rostit cu naturaleţe, ca la mama acasă. Elena Loredana Ioniţă este deja un nume printre interpreţii de muzică populară din Moldova , cântecele ei putând fi adesea ascultate pe programele muzicale ale studioului de radio Iaşi, înregistrate pe compact discuri ori cu prilejul diferitelor şi numeroaselor spectacole ce-i poartă paşii prin cine ştie ce colţ al lumii. Reprezintă atât pentru cunoscători cât şi pentru neavizaţi, o certitudine. Răsplata ei a constat in premiul II, înmânat de doamna Elena Pătraşcu – secretar de redacţie muzicală la Radio Iaşi – membru al juriului
Cu un nume scoborâtor din urmaşii Măriei sale Ştefan şi parei predestinat pentru a fi frumos, OANA PĂSTRĂV MURARIU, căsătorită, membri a grupului folcloric Balada Bucovinei din Suceava condus de neîntrecutul maestru culegător, pitarilor prelucrător de folclor şi şlefuitor de tinere talente George Sârbu. a purtat pe umerii săi firavi povara reputaţiei distinsului său profesor. Grea povară, greu de dus, dar Oana nu s-a lisat copleşită. Şi-a luat rolul in serios şi cu o tenacitate de invidiat a demonstrat calități interpretative excepţionale, o mare stăpânire de sine , a purtat un costum popular impecabil şi a cântat dumnezeieşte. Oana a strălucit, fiind răsplătită cu marele premiu. Doina ..”Soarele n-o răsărit” şi ..Corăghiasca” pot fi model de interpretare pentru toţi cei ce aspiră la pretenţiosul titlu de solist de muzică populară.
Preşedintele juriului, profesor Vasile Pohoaţă – redactor de folclor la Televiziunea Română, studioul teritorial Iaşi, redactor de folclor ia Radio Iaşi – i-a înmânat preţiosul trofeu.
Student la facultatea de teologie din Oradea, IONEL COCA născut pe 7 martie 1983 la Gura Humorului a interpretat in concurs doina „Doi părinţi” şi bătuta „Hai mândruţă, hai şi hai”. Ca un brad din munţii Bucovinei, tânăr şi viguros, n-ar fi lăsat nicicând să se vadă gingăşia sufletească a viitorului preot hărăzit să poarte în el harul dumnezeiesc. El a trecut cu uşurinţă peste emoţiile ce-1 năpădeau şi a făcut să răsune pădurea Arinosu de frumuseţea cântecului laic. Atunci la ceas de sărbătoare, Dumnezeu a lăcrimat c-o rază fierbinte de soare peste toţi enoriaşii strânşi in jurul dreptei credinţe şi a cântecului popular. Ionel a primit premiul II, înmânat de doamna Maria Şalaru profesor de canto popular la Şcoala populară de artă Bacău, solist de muzică populară – membru al juriului
Născut pe 19 august 1961 la Bozieni- Neamţ, căsătorit, GIGI MOROŞANU a adus cu el nevasta şi cei doi copii să-1 susţină in interpretarea cântecelor „Am la inimioar-un spin” şi „Prin poiene moldovene”. N-au fost singurii. Cei prezenţi , câteva mii, au ştiut să răsplătească cu aplauze şi strigăte de bucurie evoluţia sa, pe scena toată numai lăicere ieşite de pe măna mândrelor gospodine din Ion Creangă. Gigi Moroşanu a demonstrat pentru sine, dar şi pentru auditoriu , că pasiunea pentru cântecul popular nu are vârstă şi că oricând poţi face performanţă dacă sufletul este alături de valorile lăsate de străbuni. Strădania i-a fost răsplătită cu Premiul special al Juriului, înmânat de doamna profesor Maria Cenuşă – director al şcolii generale Avereşti comuna Ion Creangă.
Singurul solist instrumentist prezent in concurs, Emil Pintilie s-a născut pe 9 iulie 1949 intr-o familie de ţărani din comuna Cracalia – astăzi George Enescu, judeţul Botoşani, fiind al doilea şi ultimul copil la părinţi. „De mic mi-a plăcut muzica populară”- zice domnia sa. „Când mă luau părinţii la nunţi sau la alte petreceri, stăteam numai lângă lăutari. Observând acest lucru, la vârsta de şapte ani mi-au cumpărat o vioară iar la opt ani am cântat cu ea pentru prima dată in public, la serbarea de sfârşit de an şcolar. în zilele frumoase de vară, împreună cu un alt băiat din sat, care avea şi el vioară, cântam pe dealurile de la marginea satului, de se auzea până departe. în clasa a şasea părinţii mi-au cumpărat o vioară nouă pe care o am şi cu care cânt şi astăzi. Am învăţat, am cântat şi cânt numai după ureche” – sunt destăinuirile de suflet ale informaticianului şi îndrăgostitului de muzica populară – Emil Pintilie, în prezent lucrător şi locuitor al frumosului oraş de la confluenta răului Bistriţa cu Şiretul – Bacău. Părul grizonat şi dragostea de frumuseţea cântecului popular îl întineresc parcă pe cel care nu uită să ne spună că a făcut parte din formaţiile de muzică populară de la liceu şi facultate, iar mai târziu a organizat şi condus două tarafuri, din dorinţa de a prezenta publicului muzică autentică păstrată de la strămoşi, care oricând mângâie suflete şi alină doruri. Domnul Emil Pintilie a fost răsplătit de juriu cu premiul de popularitate, iar diploma i-a fost înmânată de către doamna Carmen Stimeriu.
…şi au fost momente de fericire în inimile celor de faţă ascultători , ii celor înzestraţi cu harul de a cânta nu doar pentru sine ci şi pentru bucuria avut fericita inspiraţie de a fi participanţi la această de frunte manifestare culturală din pădurea Arinosu. Tropote de cai, duruit de căruţe ori torsul lin al motoarelor de maşini au purtat înapoi, spre casele lor o bună parte a auditoriului ce şi-a umplut sufletul de dragoste de cântec. O bună parte, pentru că cei pe jos , mergători pe mal de Siret, au povestit cu mare bucurie şi. drumeţilor întâlniţi în cale de cele văzute şi auzite. Şi… ca în povestea lui Nică al lui Ştefan Apetrii, şi-au jurat ca şi la anu.. ..!
..şi a fost 21 mai 2005 de ziua sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena…
..şi-or mai fi 21 mai… de ziua Nelu Hongu
COMUNA ION CREANGĂ, 120 DE ANI DE ATESTARE ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ
manifestarea, care a coincis cu o mare sărbătoare, a fost pe gustul tuturor invitaţilor
Localitatea Ion Creangă, a îmbrăcat, sâmbătă, 21 mai, straie de sărbătoare, marcând 120 de ani de atestare administrativă teritorială, de trecere de la statutul de sat la cel de comună, găzduind şi ediţia inaugurală a Festivalului concurs de folclor intitulat „Costică Matei Creangă”. Dubla sărbătoare a atras în pădurea Arinosu peste 1.000 de localnici care au ţinut să fie alături de iniţiatorii acestor evenimente speciale din viaţa comunei şi să petreacă ore de neuitat într-un cadra de o frumuseţe deosebită. Organizarea manifestărilor a fost ireproşabilă, factorii implicaţi, respectiv reprezentanţii administraţiei locale, în frunte cu primarul Petru Prichici, precum şi Costică Matei Creangă, iniţiatorul festivalului, asigurând o atmosferă de sărbătoare autentică şi „mijloacele necesare” întreţinerii unei bune dispoziţii. La dubla sărbătoare a comunei s-a remarcat prezenţa unor personalităţi politice marcante ale judeţului Neamţ, preşedintele Consiliului Judeţean, Dan Ioan Constantin senatorul Ioan Chelaru, care au ţinut alocuţiuni în care au subliniat importanţa evenimentelor urând „viaţă lungă” unor asemenea sărbători de suflet. Deschiderea „ostilităţilor” a aparţinut primului gospodar, Petru Prichici, care a promis invitaţilor şi localnicilor continuitatea unor asemenea sărbători. „Mulţumim lui Dumnezeu că vremea a ţinut cu noi şi că timpul frumos ne-a permis să sărbătorim aşa cum se cuvine. Studiind documentele vechi din arhiva comunei an găsit un act din anul 1885, în care se menţiona trecerea satului Prăjeşti (Ion Creangă) de la statutul de sat la cel de comună. In acest fel ne-am gândit ca, în fiecare an, pe 21 mai, să dedicăm o sărbătoare specială intitulată «Zilele comunei Ion Creangă». Şi pentru că ti asemenea sărbătoare nu se poate desfăşura fără muzică şi antren, ne-am gândit să readucem aminte locuitorilor tradiţiile şi datinile populare vechi Am iniţiat împreună cu rapsodul Costică Matei Creangă şi festivalul care-i poartă numele, deoarece artistul este născut pe aceste meleaguri, a precizat primarul Petru Prichici. Dan Ioan Constantin, preşedintele Consiliului Județean , a urat succes festivalului precizând că „numai aşa putem gândi şi la înaintaşii noştri, prin promovarea şi păstrarea vechilor tradiţii populare„.
Localnicii au avut la dispoziţie toate condiţiile de a petrece clipe de neuitat. Amatorii de bere şi mici au găsit puncte de desfacere a băuturilor şi grătare fumegânde, „gemând” de fripturi, mici sau cabanos. Un înfloritor comerţ cu suveniruri s-a „antamat” ad-hoc la intrarea în pădure, unde comercianţii, contra unei taxe modice, şi-au putut vinde „suvenirurile”. Buna dispoziţie a fost asigurată de lăutarii de la „10 Prăjini”, precum şi de invitaţii rapsodului Costică Matei Creangă, interpreţi de muzică populară: Anton Achiţei, Maria Şalaru, Gheorghe Jitaru, Daniela Mera, Alexandru Dumbravă, Viorica Bălan, Gheorghiţă Rotaru, Gigi Moroşanu, Maricica Mihoianu, Maria Costioaia şi Ştefan Diaconiţa. Toţi aceştia, alături de Costică Matei Creangă, au „ţinut ocupaţi” prin bogatul repertoriu prezentat, pe localnici şi invitaţi, până seara târziu. Participanţii la concurs, invitaţii de marcă precum şi locuitorii comunei au fost în unanimitate de acord că prima manifestare de o asemenea amploare în comună a fost o reuşită deplină şi au apreciat modul în care iniţiatorii şi organizatorii dublei sărbători.
Ziarul Monitorul, 23 mai 2005
Mai 2006, FESTIVALUL CONCURS DE INTERPRETARE VOCALĂ ŞI INSTRUMENTALĂ DE FOLCLOR INTERJUDEŢIAN „COSTICĂ MATEI CREANGĂ”, ediţia a II-a – în pădurea Arinosu, lângă Roman.
Sediul Cooperaţiei din Ion Creangă s-a transformat în Casa de Cultură Comunală, care găzduieşte: Biblioteca Comunală Ion Creangă; Muzezl Etno-Folcloric; două săli pentru petrecerea timpului liber, pentru pensionari şi tineret şi o sală de 350 m.p. pentru organizarea evenimentelor mondene.
Cu ocazia sărbătoririi Zilei Comunei, au participat peste 6000 de persoane.
Invitaţi de onoare: Sofia Vicoveanu şi Nicolae Sabău.
Recitalul a fost susţinut de: Gigi Moroşanu, Maricica Mihoianu, Costică Matei Creangă, Rodica Oleniuc, Gheorghe Jitaru, Florentina Dutcovici, Nicu Chiriţă, Oltiţa Todircă, Viorica Galan, Alexandru Dumbravă, Gheorghiţă Rotaru, Maria Şchipor, Artemiza Bejan, Maria Şalaru, Ion Ursache, Nicolae Sabău etc.
S-a conferit titlul de Cetăţean de onoare al comunei Ion Creangă, doamnei Sofia Vicoveanca.
…şi a fost..
FESTIVALUL INTERJUDEŢEAN DE FOLCLOR
„COSTICĂ MATEI- CREANGĂ” EDIŢIA A -II- A 21 MAI 2006
„Nu ştiu alții cum sunt, da eu când mă gândesc „… la ceaunul din care mama răsturna mămăliga , şi-n aburii căruia punea laptele abia muls, la aţa atârnată lângă prichiciul sobei pentru tăiat în porţii egale aceeaşi mămăligă , la borşul cu fasole pentru care spărgeam cu pumnul o ceapă mare , bună de-nfruptat trei truditori cu ziua la munca pământului. La strachina de lut ars de unde , pasăre mereu în zbor, lingura de lemn , nu contenea să-şi ia avânt către cuibul flămând după atâta muncă şi hărjoană , la vişinul de la colţul bucătăriei , urcat şi coborât de-a căţăratelea , de cum apărea prima fructă mai fulgerată şi mai la culoare cu cea coaptă , chiar că-mi vine să las dracului oraşul cu gălăgia şi toate relele lui şi să mă-ntorc acolo unde liniştea este trădată doar de cântecul păsărilor , de bătaia vântului ori mugetul animalelor, de ascuţitul uneltelor de muncă ori de chiotul flăcăilor plecaţi seara , pe la cine ştie ce fătucă numai bună de măritat. Nu pot să nu-mi aduc aminte descântecele , leacurile cu buruieni doar de ea ştiute , ventuzele puse cu atâta dibăcie , cântecul de jale al bunicii, Mariţa Bogătoaia , care fascina orice ureche mai mult ori mai puţin şcolită în ale muzicii , şi care producea în inima mea un sentiment de revoltă pentru o dreptate imaginară , oricare-ar fi fost ea. Nu pot să uit vecinii mai răsăriţi olecuşoară ca mine , cu care trudeam câte-o zi întreagă să facem un iezişor pe părău , doar-doar s-o ridica apa până la buric batăr. Să ne putem scalda şi noi ca lumea , şi care se rupea taman când era hârjoana-n toi şi scalda mai cu folos. Nu pot să uit difuzorul adus de tata şi agăţat într-un cui în peretele de vălătuci al micuţei noastre cămăruţe în jurul căruia , la strigătul mamei, ascultam cu sfinţenie muzica populară , lansată în eter de radio Iaşi, lăsând deoparte alte trebi ori jocuri ale copilăriei. Fără să ştiu că peste ani voi fi implicat cu tot ce pot. Cu tot ce ştiu şi mai ales cu toată voinţa de care pot da dovadă. În organizarea pentru alţii, pentru marele public , a unor activităţi cu caracter cultural artistic , menite să reînnoade tradiţiile populare, cu prezentul tot mai trepidant, mai plin de greutăţi al fiecăruia dintre noi.
Bunica şi radio Iaşi au fost profesorii mei de cântec, şi bună bucată de vreme au fost singurii. Dragostea pentru frumos vine din trăirea interioară a individului, dar poate fi, bine ori rău condusă, de către o sumedenie de elemente exterioare cu care acesta vine în contact. Cred că profesorii mei m-au condus bine şi le mulţumesc!
Şi după astea zise, să trecem la treaba pentru care m-am apucat de fapt de scris, să readuc în memoria cititorilor aspecte din strădania depusă în organizarea şi desfăşurarea celei de-a doua ediţii a festivalului interjudețean de folclor Costică Matei -Creangă, să redăm impresii ale participanţilor fie că aceştia şi-au arătat talentul de pe scenă , fie impresii ale beneficiarilor acestei de seamă manifestări cultural artistice , măria sa publicul spectator, dornic nu doar de muncă ci şi de cântec, de voie bună şi bună dispoziţie.
S-au întors pe toate feţele şi cele bune şi cele rele de la ediţia a -I-a, s-au discutat şi răsdiscutat variante de solişti invitaţi, de membri ai juriului, de invitaţi de onoare etc., concluzia domnului primar Petrică Prichici, fiind singura care să pună capăt tuturor vorbelor zise.„Domnule… trebuie să facem tot ce-om putea, ca de data asta, să iasă cu mult mai bine.”
Şi a ieşit. Presa locală, a găzduit articole şi anunţuri despre felul în care vor evolua lucrurile , articole scrise de noi , cei implicaţi direct, dar semnate de redactorii plătiţi ai ziarelor romaşcane , a căror lipsă de respect a mers până acolo, încât n-au schimbat nici măcar o literă , dar au semnat, cu sentimentul că şi-au făcut meseria. Urât şi neprofesional domnilor ziarişti. Consider că un om, chiar tobă de carte, îşi nimiceşte propria sa omenie. Atunci când vâră în buzunarul propriu, lucrul muncit de altul. Eu am crezut şi voi continua să cred în onestitatea, seriozitatea , obiectivitatea , presei locale şi a slujitorilor ei,ei, dar unii dintre dumneavoastră, doar unii, m-au dezamăgit pur şi simplu domnilor „ ZIARIŞTI…,,Oare Dumnezeu vede, aude?
Bătrânul radio Iaşi, a găzduit vreme de aproape două luni de zile un anunţ , prin care se fac ea cunoscut publicului larg din toată Moldova .dorinţele organizatorilor , şi o părticică din regulamentul de desfăşurare al festivalului , cu referire la condiţiile de participare ale concurenţilor, solişti vocali şi instrumentişti, obligaţi să cânte o doină fără acompaniament şi un al doilea cântec cu acompaniament orchestral. Mulţumim, şi vă asigurăm de tot respectul nostru .domnilor truditori în redacţia de folclor ai prestigioasei instituţii culturale ieşene. Mulţumim şi „La mulţi ani” cu prilejul aniversării a 65 de toamne de existenţă.
Partiturile cântecelor concurenţilor, au fost atent studiate de către „Maestrul în arte” Valentin Purice, dirijor al orchestrei de muzică populată „Moldova”, ce ţine de Asociaţia cultural-artistică ce poartă acelaşi nume. Constituită din câțiva entuziaşti pentru care tradiţiile, melosul popular, sunt pasiunea de-o viaţă, şi repetate asiduu, în interminabile repetiţii, cu acelaşi curat gând , ca totul să iasă bine.
Nimeni n-a crâcnit, nimeni n-a comentat. Iar profesionalismul componenţilor orchestrei a fost răsplătit cu aprecierile concurenţilor, ale juriului şi aplauzele publicului spectator.
Scena nouă, făcută din beton la iniţiativa Primarului şi a Consiliului local al primăriei Ion Creangă, dar cu munca unor foarte buni meseriaşi ai satului, gata cu câteva zile înainte , aştepta cu mare nerăbdare, ca cei hărăziţi de Dumnezeu cu darul de a cânta, să-i fie oaspeţi… Corturile militare ce-au găzduit expoziţia de pictură şi sculptură ale maestrului Vasile Amariei din Botoşani, cel ce-a găzduit expoziţia de costume populare strânse cu migală de Costică Matei-Creangă, gătite şi ele de sărbătoare, nu-şi încăpeau între pereţi de fudule aşteptând vizitatori de toate neamurile să le admire podoabele aşezate cu grijă. întreaga pădure Arinosu, sta gata, ca un maestru al frumosului, să ridice bagheta şi să dea tonul începerii festinului. Toată munca , toate grijile , toate speranţele organizatorilor stăteau acum la cheremul naturii , cea care s-a dovedit şi de această dată a fi alături de oamenii buni şi curajoşi, chiar dacă până în dimineaţa zilei de Duminică 21 mai a plouat cu găleata. Cu două ore înainte de momentul prevăzut pentru începerea festivalului, dintre norii negri ce-şi revărsau lacrimi de ploaie, soarele a ieşit triumfător, bucurând pe cei aproape 6-7 mii de oameni ce s-au încumetat să fie participanţi la eveniment, lăsându-și grijile şi nevoile acasă, ori poate pentru o vreme , într-o binemeritată uitare.
Desigur puteau fi cu mult mai mulţi, dar frica de vreme rea i-a făcut să rateze o întâlnire cu cântecul popular, cu mesagerii acestuia spre suflet. Regretabilă ratare, pentru că până la lăsarea întunericului, pădurea a răsunat de cântec, de chiote, de hore şi sârbe încinse spontan pe lângă scena gătită de sărbătoare, eliberând astfel energii de mult încătuşate în chingile unor reţineri deloc justificate. Apăi dacă-i petrecere , petrecere să fie! Totul a fost splendid. Doar sonorizarea a mai făcut din când în când de lucru, din două motive. Primul ar fi acela, că lipsa banilor, ne-a determinat să lucrăm cu staţii de amplificare , cu microfoane, neperformante, in detrimentul calităţii actului artistic. Este ştiut că pentru un spectacol. mai ales când acesta este în aer liber, calitatea sonorizării reprezintă aproximativ 80 % din succes.”
Nelu HONGU
mai 2007, FESTIVALUL CONCURS DE INTERPRETARE VOCALĂ ŞI INSTRUMENTALĂ DE FOLCLOR INTERJUDEŢIAN „COSTICĂ MATEI CREANGĂ”, ediţia a III-a – în pădurea Arinosu, lângă Roman.
…şi a fost…
„Nici nu ştiu cum de-am avut curajul să mă apuc de scris! Am început aşa … într-un nevinovat joc , cum se întâmplă adesea în anii adolescenţei , când purtat de (credeam eu ) marea şi eterna dragoste , ce-o simţeam pentru o fătucă de prin sat, scriam interminabile poveşti de amor, pe care, recitindu-le înainte de a le putea strecura printre cărţile ei din ghiozdan , ca nu care cumva să mă fac de râs, cu Dumnezeu ştie ce greşeli ori cuvinte, expresii , pe care ea să nu le înţeleagă, ori şi mai rău, să le înţeleagă altfel decât aşi fi vrut eu să exprim, mi le întipăream în minte pentru multă vreme şi cred că şi acum aşi putea să redau o parte din ele, deşi s-au scurs ani cu zecile de-atuncea. Fătuca era imboldul, scânteia, bobârnacul ,care mă făcea să prind aripi şi să merg înainte. Aşa am scris printre altele şi cele câteva pagini , cuprinse în două broşurele , pagini ce-au vrut să redea date , impresii , gânduri , despre primele două ediţii ale Festivalului interjudeţean de folclor COSTICA MATEI -CREANGĂ , pentru o atentă readucere în memorie, pentru ca nimic să nu poată fi atât de uşor dat uitării.
De data asta, n-am vrut să mai scriu nimic despre ediţia a —IlI-a. Aşa am gândit , că nu mai are rost să repovestesc eu , ceea ce s-a petrecut deja , eveniment trecut la capitolul ,, istorie”, cu toate cele bune şi cele rele. Amintirile pe viu, mi-am zis, sunt cu mult mai interesante decât cele scrise şi ele se asociază în mintea fiecărui participant , în funcţie de gradul său de implicare în producerea evenimentului, a capacităţilor de înţelegere, se asociază zic, cu frumosul ori cu urâtul, cu prea multul ori prea puţinul, cu aprobarea ori respingerea, fără ca cineva să influenţeze gândirea. Aşi fi avut timp destul să scriu, un an încheiat. Aşi fi avut timp să şterg, să reiau, să regândesc, dar încăpăţinarea din mine mi-a dat ghes. NU, categoric nu! Nu, mai scriu şi gata! Parcă ceea ce-am scris, a fost în stare să trezească interesul cuiva? Nici pomeneală ! Ori, mai exact, nici până azi nu ştiu … ! Nimeni nu m-a lăudat, dar nici critici n-am primit. Doar câteva vorbe zise de acelaşi bun amic, ce are adesea calitatea de a mă abate din pornirile mele. Asta înseamnă că am fost neinteresant. Nu? Când nici măcar critici nu ţi se aduc, înseamnă că nu exişti I Nu-i aşa ? Deci…! Tăcere totală.
– Ia zi măi musiu , ai scris ceva despre ediţia a -III- a? ( aşa m-a abordat) Mai avem puţin timp la dispoziţie şi trebuie să dăm lucrarea primarului Prichici s-o vadă, să-şi dea omul cu părerea!S-o citească omul, s-o aprobe..? Oleacă mai este până de Sfântu Petru şi Pavel, (pe 29 iunie 2008) când se va da startul ediţiei a -IV-a. Atunci trebuie s-o aibă în mănă cititorii. Când crezi că o să fie gata? Ori poate ai gătit-o şi n-ai suflat o vorbă? Aşa m-a luat. Dintr-o data , fără să am răgaz să respir.
Cum dracu să-i spun că mi-e lehamite , că nu am timp , ori chiar să găsesc o scuză oarecare pentru delăsarea şi încăpăţinarea mea? Cum să justific ?
– Nic pomeneală ! Nu mai vreau să scriu şi gata , i-am răspuns cu vocea olecuşoară cam ridicată , crezând că aşa -l dezarmez ! Ei aşi… !
– Ce vorbeşti domnule ! ? Zi repede în cât timp o dai gata? Hai , hai că am mare grabă, nu vezi! Nu-i vreme de tărăgănat şi bătut câmpii, cu mofturi de astea de doi bani Dacă n-ai gătit-o, dă-i bătaie bre şi nu mă supăra, că eu acuş ti spurc di nu ti vez. Ce fel de amiciţie o fi asta ? Cum adică , nu scrii ? Ce dracu bre, nici nu vreu s-aud cu aiastă săngură ureche care-şi mai face încă datoria faţă de ghetul ei purtător. Dă-i bătaie , dă-i… Hai… hai…
Şi-atăt ! Privirea mea , olecuţă cam într-o dungă . cred că i-a scăpat amicului Costică ,din moment ce n-a observat cumva grimasa ce-am făcut-o , cam a disperare.
Ce puteri magice o fi avut omul ăsta asupra conştiinţei mele şi-aşa destul de tulburată , nu ştiu! Nu ştiu şi pace ! Cum de-a reuşit, cu două vorbe să mă întoarcă din ale mele iar nu ştiu .! Dar m-a convins . Fără prea multă muncă . O fi el imboldul, scânteia, bobărnacul care să mă împingă înainte ? l-am răspuns că în seara aceleiaşi zile mă şi apuc. Am promis. Fără să gândesc , fără tăgadă. . Nici măcar vreo minciunică acolo , cu care să fi ieşit pentru moment din starea-mi de lenevie generală. Cum Doamne iartă-mă s-a petrecut transformarea, cred că n-am să pot explica niciodată Mai e vreme de explicaţii ? Nici gând!
….Da, ediţia a-lll-a a Festivalului interjudeţean de folclor COSTICĂ MATEI – CREANGĂ , a fost, de departe cea mai reuşită de până acum. Parol ! Ba chiar aş putea zice, că a fost una din cele mai prestigioase manifestări cultura l-artistice de gen din această parte de ţară. Şi trebuie să spunem că sunt foarte multe asemenea evenimente, e drept că iniţiate după anul 1989 , plecate din setea de cultură , din nesecata dragoste pentru tradiţii şi din înălţătorul respect pentru măria sa , poporul român. Păi …ia să le numărăm care va să zică două la prefectură , două pe piaţa lui 11 februarie , două la primărie , unu la şcoala de băieţi , unu la şcoala de fete…două la prefectură. Cum zic toate-n cap. Poate doar unu , două acolo să fi sărit.” Da-n rest…!” Multe neicuşorule … multe ! Festivalul de la Creangă, a început să fie luat în seamă de oameni importanţi ai culturii române , care şi-au manifestat dorinţa expresă de a fi părtaşi la măreţul eveniment , constatând dumnealor „moftangiii”, că e un bun prilej de a fi în mijlocul oamenilor simpli, de a te apropia de sufletele lor nobile cu orice mijloace, dar mai ales cu deosebită gingăşie şi candoare. „Apoi , ai puţintică răbdare stimabile. Mă scoţi din țâțâni. Eu, cetățean onorabil , eu om venerabil , să fiu acuzat de… ?” Doamne fereşte , apără şi păzeşte pe toată lumea!
Aşa se face , că unul dintre cei mai importanţi autori de scrieri istorice din Moldova, profesorul romaşcan MIHAI ANDONE, a deschis o poartă până acum semiînchisă , ferecată până mai ieri, a cunoașterii locurilor de baştină ale primarului Prichici şi Costică Matei.
Cele 820 de pagini ale monografiei comunei Ion Creangă ,. scrisă cu măiestrie , profesionalism şi pricepere de profesorul de istorie Andone , şi-au propus să aducă în circuitul public, o arie cu valoroase tradiţii istorice , cu o viaţă economică şi culturală de mulţi apreciată , cu personalităţi remarcate pe plan naţional în diferite domenii de activitate, situată în mare parte de-a lungul neasemuit de frumoasei văi a Şiretului şi la poalele podişului Bârladului, într-o poziţie geografică demnă de cea mai mare invidie. Lucrarea se dovedeşte a fi o piatră de temelie în cale uitării, se dovedeşte a fi de folos celor interesaţi să afle unde le sunt rădăcinile , pentru a putea înfrunta cu mai multă tărie viitorul, având drept schelet o sursă de Istorie autentică, vie şi nu contrafăcută. Efortul depus de autor, de primarul Petrică Prichici însuşi , de Consiliul Local , de Costică Matei – Creangă, de cetăţenii comunei Ion Creangă , de a aduna şi sintetiza , de a ordona şi pune în pagină vastul material documentar necesar, într-un timp foarte scurt, s-a concretizat în valoroasa lucrare , pe care autorul a lansat-o cu prilejul acestei a- III -a ediţii a Festivalului interjudeţean de folclor şi a sărbătoririi comunei. Acţiunea a fost apreciată nu doar de locuitorii satelor care au reuşit să intre în posesia cărţii, ci şi de marile personalităţi ale culturii, personalităţi ale politicii, etc. prezente în număr destul de mare la grandiosul eveniment, aprecieri ce s-au materializat prin diferite luări de cuvânt.”
NELU HONGU
mai 2008, FESTIVALUL CONCURS DE INTERPRETARE VOCALĂ ŞI INSTRUMENTALĂ DE FOLCLOR INTERJUDEŢIAN „COSTICĂ MATEI CREANGĂ”, ediţia a IV-a –în pădurea Arinosu, lângă Roman.
Invitaţi de onoare: prof.Nicolae Tomescu, director, Radio, Iaşi; Vasile Pohoata, etno-muzicolog TVR Iaşi; Marinică Botea, dirijorul orchestrei Doina Carpaţilor; Carmen Stimeriu, actor;
21 Mai 2009, FESTIVALUL CONCURS DE INTERPRETARE VOCALĂ ŞI INSTRUMENTALĂ DE FOLCLOR INTERJUDEŢIAN „COSTICĂ MATEI CREANGĂ”, ediţia a V-a
COMUNA ION CREANGĂ SE PREGĂTEŞTE DE MARE SĂRBĂTOARE
■manifestările dedicate sărbătorii „Zilele comunei Ion Creangă” vor începe joi, 21 mai şi vor continua duminică, 24 mai ■ anul acesta localitatea va împlini 601 ani de atestare documentară ■ festivalul va fi onorat de interpreta de excepţie a muzicii populare moldoveneşti autentice, Sofia Vicoveanca
Festivalul interjudeţean de folclor „Costică Matei-Creangă”, ajuns la a V-a ediţie, promite anul acesta o sărbătoare de excepţie, la care sfat așteptați să participe peste 10.000 de gospodari, dm comuna Ion Creangă şi zonele învecinate, invitați, oficialităţi judeţene, oameni politici şi fii ai satului. Ediţiile anterioare au avut un succes deosebit, concursul de interpretare a cântecului popular autentic a fost onorat de multe talente, propulsate de pe scena festivalului la Radio Iaşi, TVR 2, ETNO TV şi FAVORIT. Localnicii vor sărbători anul acesta şi 601 ani de la prima atestare documentară, dar şi pe patronii spirituali ai localităţii Ion Creangă, Sfinţii împăraţi Constantin Şi Elena. „Anul acesta comuna împlineşte 601 ani de la prima atestare documentară, dar arheologii, conform unor obiecte de uz casnic, monede romane, găsite în satul Brăteşti, actualmente Ion Creangă, spun că suntem pe aceste meleaguri de la 100-150, de pe vremea dacilor liberi şi că în zonaă s-a derulat un înfloritor comerţ cu romanii. Dacă privim în negura timpului suntem conştienţi că s-a păstrat ceva din graiul străbunilor, cu modificările ulterioare, însă muzica populară s-a transmis pură. De aceea şi administraţia publică locală şi gospodarii de pe cursul mediu al Siretului avem datoria a păstra aceste comoară neştirbită. Aş dori ca peste ani acest festival să se organizeze, dacă nu la standarde mai înalte, măcar ca cele de acum. Nicăieri pe glob, nu există o muzică mai armonioasă ca în Moldova, nicăieri nu te înfioară o fanfară ca pe aceste meleaguri. Comuna noastră a suferit în ultimii ani transformări radicale, tinzând spre o comună europeană.” a declarat Petrică Prichici, primarul comunei Ion Creangă.
Ziarul Monitorul, 16 mai 2009
FESTIVAL ŞI O ZI PE GUSTUL GOSPODARILOR DIN ION CREAGĂ
■ în Pădurea „Arinosu”, duminică, 24 mai, peste 10.000 de spectatori au fost alături de organizatori la serbările corni Creangă ■ atmosfera a fost întreţinută atât de tinere talente cât şi de nume consacrate, ca Sofia Vicoveanca şi Robert Tîrnoveanu ■ manifestarea va deveni de la ediţia a Vl-a una de anvergură naţională, prin sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Neamţ.
Ediţia a V-a a Festivalului interjudețean concurs de folclor „Costică Matei Creangă” şi a „Zilei comunei Ion Creangă”, care au avut loc duminică, 24 mai, în cadrul pitoresc al Pădurii Arinosu, a fost un adevărat spectacol de gală şi de ţinută, gustat de cei peste 10.000 de invitaţi, gospodari, fii ai satului,. primari ai comunelor învecinate, oficialităţi judeţene şi oameni politici, in opinia organizatorilor şi a invitaţilor, sărbătoarea din acest an a avut valoare ridicată, prin prestanţele concurenţilor, ce au dat dovadă de talent şi de faptul că sunt buni cunoscători ai muzicii populare autentice, aşa cum a fost preluata de la bătrânii satelor. Localnicii au sărbătorit anul acesta şi 601 ani de la prima atestare documentară, dar şi pe patronii spirituali ai localităţii Ion Creangă, Sfinţii împăraţi Constantin Si Elena. „Urez bun venii tuturor invitaţilor, fiilor satului, gospodarilor din zonă, la cea mai importanta sărbătoare anuală a comunităţii noastre! Anul acesta comuna împlineşte 601 ani de la prima atestare documentară, dar arheologii, conform unor obiecte de uz casnic, monezi romane, găsite în satul asfaltare a încă doi kilometri de drum comunal şi de amenajare spatii verzi, sub formă de parcuri pe o suprafaţa de 1,5 hectare. Cu toate greutăţile iată că găsim şi soluţii să ne odihnim, în condiţii bune de viaţă. Prin programele actuale şi viitoare în 2014-2015 vom avea aceleaşi condiţii ca în mediu! urban”, a rostit în cuvântul de deschidere a manifestărilor, Petrică Prichici, primarul comunei Ion Creangă. Şeful executivului local a precizat că dat fiind amploarea de anul trecut a acestui festival, a discutat cu preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Vasile Pruteanu, pentru găsirea unor oportunităţi ca această manifestare să devină a întregului judeţ. Oficialul nemţean a promis că CJ Neamţ va fi alături de Consiliul Local Ion Creangă, cu sprijin financiar la ediţiile viitoare ale festivalului. Ca invitaţi de onoare, în afara preşedintelui CJ Neamţ, au fost prezenţi vicepreşedintele CJ, Valerian Percă, subprefectul Romică Rotaru, primarii municipiilor Piatra Neamţ şi Roman, Gheorghe Ştefan şi, respectiv, Dan Laurenţiu Leoreanu, inspectorul şcolar general adjunct, Viorel Stan, deputatul PD-L, Marius Neculai, cooptat şi în juriul festivalului, Dorin Ursărescu, preşedinte PNL Roman, Simion Maftei, director general….
Marele premiu al festivalului a fost adjudecat de Laura Erhan, 12 ani, din Sadova, Suceava. Locul 1 a fost câștigat de Măndiţa Sava, 18 ani, din Bacău, poziţia a doua a podiumului revenindu-i Oanei Epure, 18 ani, din Lunca Paşcani. Au fost acordate trei premii 1concurenţilor Laurenţiu Băcăoanu, 8 ani, din Ion Creangă, Raluca Gemănariu, 13 ani, din Suceava şi Diana Constantin, 12 ani, din Recea-Ion Creangă. Preşedintele juriului, Vasile Pohoață, cu vasta experienţă ca etnomuzicolog, a precizat că atât doinele prezentate cât şi melodiile populare cu acompaniament au avut o valoare deosebită, iar mulţi dintre concurenţi au fost mai buni decât mulţi dintre interpreţii care apar pe canalele muzicale TV. Rapsodul Costică Matei Creangă a precizat, la rândul său, că prestaţia tinerilor interpreţi, în multe cazuri, a depăşit modul de interpretare al unor artişti consacraţi, iar materialul prezentat în faţa juriului a fost superior altora prezentate la diferite festivaluri.”
Ziarul Monitorul, 26 mai 2009
(FOTO-EDIŢIA VI……)
Tot în anul 2009:
Deputatul PD-L Marius Neculai este un politician tânăr şi cu suflet tânăr care reprezintă municipiul Roman şi comuna Ion Creangă în Camera Deputaţilor.
Un deputat este o verigă de legătură între comunitatea locală, problemele acesteia şi factorii de decizie de la nivel central. De fiecare dată, prin implicarea unui parlamentar în rezolvarea problemelor comunităţii se ajunge la obţinerea de finanţări menite să ajute la derularea unor programe de interes pentru zona pe care o reprezintă.
Deputatul Marius Neculai cunoaşte foarte bine problemele locuitorilor comunei Ion Creangă, proiectele administraţiei locale şi a promis să sprijine obţinerea de finanţări pentru ca viaţa locuitorilor satelor comunei să se îmbunătățească, iar comuna Ion Creangă să devină o comunitate europeană.
Oficialul democrat liberal a fost în comuna Ion Creangă de mai multe ori, chiar cabinetul parlamentar fiind situat în cadru! primăriei. Primarul Petrică Prichici i-a prezentat situaţia privind proiectele care trebuie derulate şi cele care trebuie finalizate iar deputatul Marius Neculai a promis sprijin pentru obţinerea şi continuarea finanțărilor.
„În Camera Deputaţilor s-a pus problema de a sprijini primarii din Colegiile pe care le reprezentăm. Ca şi în Roman, în comuna Ion Creangă eu am identificat mai multe proiecte începute şi care sunt într-o fază intermediară de execuţie. Pentru a nu lăsa aceste lucrări în etapă de şantier, am hotărât să centralizăm toate proiectele, de la faza de studiu de fezabilitate şi până la cele aproape de finalizare şi, în funcţie de posibilităţile pe care le vom identifica le voi promova, mai întâi, pe cele care sunt clasificate ca urgente.
Voi interveni pentru obținerea finanţării şi continuarea acesteia pentru finalizarea podurilor şi podeţelor, lucrări de valori mari. Obiectivele sunt importante pentru a fluidiza traficul în zonele în care au fost prevăzute să se realizeze.
Ştiu că mai este nevoie de finanţare pentru Şcoala de Arte şi Meserii Ion Creangă, pentru lucrările deja începute, şi multe altele de importanţă.
Deja, pentru unele proiecte, procedura este în faza de analiză şi repartiţie a sumelor. Dosarele sunt depuse, am purtat discuţii cu secretarii de stat şi aşteptăm banii. Est« important de înţeles faptul că nu poţi, ca parlamentar, să iniţiezi nici un proiect de lege dacă nu găseşti sursa de finanţare pentru ceea ce propui.
Am identificat locurile unde este necesară intervenţia financiară pentru reabilitarea obiective.
Am discutat cu preotul din Ion Creangă şi cu primarul comunei în legătură cu proiectul privind realizarea Crucii de pe dealul Muncelul. Proiectul trebuie finanţat şi voi identifica o sursă prin care să-l punem în practică.
Cam asta ar fi ordinea priorităţilor şi sperăm, cu ajutorul lui Dumnezeu, să putem să obţinem finanțări pentru ceea ce este început deja şi finalizat”, a precizat Marius Neculai, deputat PD-L, Colegiul Roman şi Ion Creangă.
Ziarul Ceahlăul – Vlăduţ Clapa
COMUNA ION CREANGĂ ESTE COMUNĂ EUROPEANĂ
„În comuna Ion Creangă vom reuşi să realizăm tot ce ne-am propus, deoarece colaborarea cu domnul deputat PD-L Marius Neculai este foarte bună. Îmi place să merg cu fruntea sus prin comună şi să ştiu, în sufletul meu, că salutul unui locuitor este sincer, că zâmbetul unui copil este pornit din inimă.
Vom realiza ceea ce ne-am propus prin bună colaborare şi înţelegere, vom transforma comuna într-un minioraş, vom face în aşa fel ca locuitorii să fie fericiţi şi mândri că sunt din comuna Ion Creangă.”
Petrică Prichici, primarul comunei Ion Creangă
mai 2010, sub egida Consiliului local al Comunei Ion Creangă:
FESTIVALUL INTERJUDETEAN DE FOLCLOR ” COSTICA MATEI CREANGA’ EDIŢIA A-VI-A , preşedintele juriului Laurenţiu Ursache –Radio Iaşi
UN ALT „FEL” DE FESTIVAL
■ anul acesta, în rândul organizatorilor va fi şi Consiliul Judeţean Neamţ ■ bugetul festivalului este lovit de criză, doar 100 de milioane de lei au fost alocate de CL Ion Creangă
Primarul comunei Ion Creangă, Petrică Prichici şi rapsodul Costică Matei Creangă, pregătesc, în acest an, o ediţie specială a Festivalului de Folclor, mai ales că anul trecut preşedintele Consiliului Judeţean, Vasile Pruteanu, a promis sprijin nemijlocit în buna organizare a acestui eveniment. Manifestarea, care va avea loc pe 23 mai anul acesta şi se află la a Vl-a ediţie, a fost aprobată şi de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional. Celelalte ediţii au consacrat pe o parte din participanţii la concursul de interpretare şi pe artiştii mai puţin cunoscuţi. Meritul este şi al reprezentanţilor mass-media din judeţ, precum şi Radio Iaşi. La evenimentele de până acum au participat peste 40 de interpreţi, dintre care unii au venit chiar de două trei ori. Au fost prezentate numai numere de valori etno-folclorice autentice. Anul acesta, ca noutate va fi şi un concurs de interpretare instrumentală, iar preşedintele juriului a fost desemnat de profesor doctor Nicolae Tomescu, directorul Radio Iaşi, care va fi şi invitat de onoare al organizatorilor, în persoana lui Laurenţiu Ursache, realizator de emisiuni radio, in prezent, iniţiatorii festivalului, primarul de Ion Creangă, Petrică Prichici şi rapsodul Costică Matei-Creangă, preşedintele fundaţiei „Pro etno-mediu şi viaţa” se află în chinurile organizării, încercând să învingă criza.
„Cu toată austeritatea bugetului local şi anul acesta festivalul va fi organizat în condiţii optime. Dorim şi de această dată să oferim noi surprize participanţilor şi auditoriului. Aşteptăm şi sprijinul CJ Neamţ. Costică Matei Creangă a demarat deja pregătirile pentru acest important eveniment. Vor fi încheiate din timp contracte cu cântăreți consacraţi, pentru a evita surpriza de a nu avea pe cine chema, din cauza agendelor încărcate ale vedetelor. în afara programului, ce va avea loc tot în pădurea «Arinosu», intenţionăm să dezvelim şi o statuie a marelui povestitor Ion Creangă, cel care a împrumutat numele comunei noastre şi de care ne mândrim. Acest obiectiv ne va costa 150 milioane de lei, din bugetul local. Pentru festival Consiliul Local a aprobat 100 de milioane de lei, ce vor fi, probabil, suplimentate, pe parcurs„, a declarat primarul Petrică Prichici.
El a mai menţionat că această statuie, ce va fi amplasată în centrul civic, va avea o înălţime de 2,10 metri, cu tot cu soclu, şi-l va reprezenta pe marele povestitor cu o carte sub braţ, şi, în faţa acestuia, un băiat cu o pupăză. Rapsodul Costică Matei-Creangă a menţionat că anul acesta, în spectacolul de gală vor fi invitaţi doar cei care în repertoriu prezintă folclorul autentic. „În ediţiile trecute am apreciat prestaţiile Sofiei Vicoveanca, Mioara Velicu, Nicolae Sabău, Gheorghiţă Rotaru, Nicolae Glib, din Republica Moldova şi mulţi alţii. Din cei mai puţin cunoscuţi, dar de real talent, menţionăm artiştii: Ancuţa Carp, Gigi Moroşanu, născut în cătunul Băneasa, comuna Bozieni, Ionel Coca, Diana Constantin, Umil Pintilie şi alţii Anul acesta va fi o ediţie specială pentru că, la vechii organizatori: CL Ion Creangă, Centrul de promovare pentru cultură şi artă, din cadrul SAM şi Fundaţia «Pro mediu etno şi viaţă», se va adăuga CJ Neamţ, iar coorganizatori Radio laşi şi Etno-TV Bucureşti”, a încheiat Costică Matei-Creangă.
C.CĂLIMAC, Ziarul Monitorul, 8 martie 2010
10.000 DE LEI DE LA JUDEŢ, PENTRU FESTIVALUL „COSTICĂ MATEI CREANGĂ
■ Primăria Ion Creangă a cerut un sprijin financiar de 20.000 de lei de la bugetul judeţului, pentru a organiza concursul interjudeţean de folclor „Costică Matei Creangă”
Primăria Ion Creangă va organiza, pe 23 mai, a Vl-a ediţie a Festivalului concurs interjudețean de folclor „Costică Matei Creangă”. Pentru asigurarea celor necesare desfăşurării manifestării, primarul Petrică Prichici a solicitat ajutorul Consiliului Judeţean, de la care a cerut 20.000 de lei. Doar că posibilităţile financiare limitate ale judeţului au făcut ca suma cerută să fie onorată pe jumătate. Conform autorităţilor locale de la Ion Creangă, concursul se bucură de interes deosebit din partea locuitorilor zonei Roman, în competiţie intrând an de an concurenţi din toate judeţele Moldovei şi chiar din Ardeal. „Festivalul are rolul de a promova obiceiurile, tradiţiile şi datinile delimitate de perimetrul dintre lunca Siretului şi lunca Prutului”, a declarat primarul Petrică Prichici, cel care a solicitat Consiliului Judeţean Neamţ să facă demersurile necesare pentru ca acest festival să devină unul de rang naţional. Deocamdată primul demers al CJ a fost să aloce de la buget suma de 10.000 de lei pentru a asigura o parte din cheltuielile aferente desfăşurării competiţiei. Comuna Ion Creangă va pune la bătaie suma de 25.000 de lei, iar alţi 5.000 de lei i-a obţinut de la diverşi sponsori. Pentru banii obţinuţi de la judeţ autorităţile locale se obligă să afişeze pe bannere şi panouri publicitare site-ul turistic http://www.viziteazaneamt.ro. Printre invitaţii la care speră aleşii locali de Ion Creangă se numără Vasile Muraru şi Nae Lăzărescu, Laura Lavric, Mihai Ciobanu şi Zinaida Bolboceanu (Republica Moldova), Maria Şalaru (Bacău) şi numărul lor ajunge până la 14, fiind inclus şi Ansamblul Folcloric Todireşteanca (dansuri de fanfară), din Vaslui. Organizatori ai festivalului vor fi, ca în fiecare an, Primăria Ion Creangă, Consiliul Judeţean, Fundaţia Pro Mediu Etno şi Viaţa şi Radio Iaşi.
Simona Ţărnă – Ziarul Monitorul, 28 aprilie 2010
UNDE SE ŢINE FESTIVALUL DE LA ION CREANGĂ?
Este vorba de manifestarea folclorică „Festivalul Costică Matei Creangă”, acţiune demarată în comuna Ion Creangă, cu ani în urmă, la iniţiativa primarului Petrică Prichici, care avea loc de Ziua Comunei Ion Creangă, în Pădurea Arinosu. Pentru această manifestare care se dorește extinsă la nivel naţional, primarul Petrică Prichici a elaborat şi o Hotărâre de Consiliu Local, aşa cum ne-a declarat.
Anul trecut, cu ocazia festivalului, în prezenţa preşedintelui Consiliului Judeţean Neamţ, domnul profesor Vasile Pruteanu, se puneau bazele unei colaborări între cele două administraţii, în privinţa realizării manifestării, Consiliul Judeţean aprobând în acest an o finanţare de 10.000 de lei, pentru acest parteneriat. Până la urmă, festivalul, implicit Ziua Comunei Ion Creangă nu a mai avut loc, manifestarea, conform deciziei autorităţii locale din Ion Creangă fiind programată pentru perioada Sărbătorilor de iarnă, din decembrie.
Primarul municipiului Roman a anunţat că în luna noiembrie, în urma discuţiilor cu forurile judeţene şi locale, va fi organizat Festivalul Costică Matei Creangă la Roman, pe scena Casei de Cultură.
„Vom încerca să promovăm noi acest festival, ținând cont şi de apropierea care există între localităţile noastre şi de sprijinul pe care îl avem de la Consiliul Judeţean, de la domnul preşedinte Vasile Pruteanu. în prezent, facem calculele necesare şi analizăm posibilităţile de organizare. Eu sper să putem desfăşura Festivalul, undeva, pe la mijlocul lunii viitoare, noiembrie”, a precizat Laurenţiu Dan Leoreanu, primarul municipiului Roman, la conferinţa de presă.
Primarul comunei Ion Creangă a precizat că Festivalul Creangă este al comunei şi nu va renunţa la manifestare.
„Domnul Matei Creangă este un personaj care vrea să desfăşoare o activitate folclorică şi noi nu îl împiedicăm. La început, când am pus bazele manifestării, am stabilit şi condiţiile de desfăşurare. De anul viitor vrem să-l promovăm la nivel naţional. Dacă domnul Matei Creangă vrea să facă un festival la Roman să-l denumească „Matei Costică Roman”, eu nu am nimic împotrivă.
Am discutat şi cu domnul primar Leoreanu şi l-am rugat să nu folosească numele de CREANG în promovarea manifestării şi mi-a promis că nu o va face. Domnia sa este liber să desfăşoare orice manifestare folclorică pe care vrea să o iniţieze. Noi avem elaborată HCL în acest sens, cu denumirea clară a manifestării: „COSTICĂ MATEI CREANG”. Avem şi un parteneriat cu Consiliul Judeţean Neamţ iar manifestarea o vom derula în fiecare an. Anul acesta o vom desfăşura în luna decembrie, cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă. Municipiul Roman poate să-şi facă festival propriu, cu denumire proprie, nu să folosească numele de „Festivalul Creangă” – a adăugat Petrică Prichici, primarul comunei Ion Creangă.
FESTIVAL NAŢIONAL DE FOLCLOR, LA ROMAN
Primăria Roman intenţionează să organizeze, în curând, la Casa de Cultură, ediţia din acest an a Festivalului de Folclor „Costică Matei Creangă”. Până în prezent, primele cinci ediţii ale festivalului au fost organizate de Primăria comunei Ion Creangă, însă aceasta nu mai dispune de fondurile necesare susţinerii unui astfel de eveniment. „Dorim să preluăm acest festival şi să îl transformăm într-un festival folcloric naţional, cu sprijinul Consiliului Judeţean Neamţ, începând cu cea de-a şasea ediţie a acestui eveniment, ce va avea loc în luna noiembrie. Vom permanentiza, apoi, organizarea festivalului naţional de folclor la Roman. Am discutat deja cu directorul Casei de Cultură pentru a lua toate măsurile necesare, astfel încât acest eveniment să se desfăşoare în cele mai bune condiţii” a declarat primarul Laurenţiu Dan Leoreanu.
Ziarul de Roman, 19 octombrie 2010, Alex NISTOR
În luna octombrie 2010, sub egida Consiliului local Roman ar fi trebuit să aibă loc Festivalul Interjudețean de Folclor „Costică Matei Creanga” ediţia a-VII-a, dar denumirea festivalului s-a transformat în „Doruri muşatine”
14 noiembrie 2010, în parteneriat cu Consiliul Județean Neamţ, primăria Municipiului Roman , Casa de Cultură a Sindicatelor Roman, Fundaţia „Pro Mediu Etno şi Viaţă” Roman, Şcoala Sergiu Celibidache, Roman organizează:
Festivalul-concurs Interjudeţean de Interpretare Vocală şi Instrumentală de Folclor: „Costică Matei Creangă”, ediţia a VII-a.
SALA CASEI DE CULTURĂ A FOST PLINĂ LA FESTIVALUL
DE FOLCLOR „COSTICĂ MATEI CREANGĂ
„Duminică, sala de spectacole a Casei de Cultură a devenit neîncăpătoare pentru sutele de romaşcani veniţi la festivalul – concurs de folclor „Costică Matei Creangă”. Spectacolul a fost un adevărat maraton, începând la ora 12 şi încheindu-se în jurul orei 22.30. „Nu am mai văzut de multă vreme ca sala de spectacole a Casei de Cultură să fie plină, iar spectatorii să fie atât de bucuroşi şi de fericiţi, în sală au fost peste 700 de spectatori, iar pe scenă s-au aflat invitaţi din toate judeţele Moldovei şi chiar din zona Munteniei, aceştia fiind reprezentaţi de judeţul Buzău”, a precizat primarul Laurenţiu Dan Leoreanu.
Marele premiu al festivalului de folclor a fost acordat interpretei de muzică populară Mădălina Lupu – Popi. Premiul I, la categoria 9-15 ani, a fost adjudecat de Ana Dragu, iar premiul I la categoria 16 – 20 de ani a fost acordat Mădălinei Luca. Elena Cazacu a obţinut premiul II la categoria 9-15 ani, iar Teodora Bîrsan – premiul II la categoria 16 – 20 de ani. Premiul III la categoria 9-15 ani a fost acordat Teodorei Iravă, iar acelaşi premiu, dar la categoria 16 – 20 de ani, a fost obţinut de Costel Suditu. Paula Florcscu a fost răsplătită cu o menţiune la categoria 16-20 ani, iar Ioana Fondarac – cu menţiune la categoria 16 – 20 de ani. Premiul special al juriului i-a fost acordai, la categoria 9-15 ani, lui Costel Băcăoanu, iar la categoria 16 – 20 de ani – Dianci Constantin.
„În cazul în care comuna Ion Creangă, unde a luat naştere acest festival, va dori nou să îl organizeze începând din anul 2011, vom încerca să sprijinim acest demers, prin intermediul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Roman Metropolitan. Intenţionăm, în orice caz, să transformăm acest festival în unul de talie naţională. Ediţia din acest an a fost un adevărat succes, judecând după prezenţa şi aprecierile spectatorilor şi ale invitaţilor”, a mai spus primarul Laurenţiu Dan Leoreanu.
Alex Nistor -, Ziarul de Roman, 16 noiembrie 2010
FESTIVALUL „COSTICĂ CREANGĂ” PE GUSTUL ROMASCANILOR
■ cei peste 700 de spectatori au urmărit un spectacol folcloric de zile mari ■13 din cei 19 concurenţi au fost laureaţi ■ evenimentul s-a încheiat cu recitalul Mioarei Velicu ■
Ediţia a VII-a a Festivalului interjudețean concurs de interpretare vocală şi instrumentală de folclor „Costică Matei Creangă”, care a avut loc duminică, 14 noiembrie, la Casa de Cultura Roman, a fost un adevărat spectacol de gală şi de ţinută, gustat de cei peste 700 de spectatori, ce au umplut sala, până la refuz, mai ales la recitalurile cântăreților invitaţi şi a inegalabilei interprete Mioara Velicu. Concurenţii au interpretat câte una sau două strofe dintr-o doină sau baladă, ori cântec liric religios, fără acompaniament orchestral. Fiecare concurent a interpretat câte un cântec popular din zona folclorică din care provine, cu acompaniament orchestral sau propriu şi au dat informaţii despre costumul pe care îl poartă. „Consider că, ediţia aceasta a festivalului a fost un real succes şi am remarcat că au participat invitaţi din toate zonele Moldovei, dar şi din Muntenia. Vrem ca acest festival să devină un brand ca un nou element în viaţa culturală a municipiului Roman”, a declarat primarul municipiului Roman, Laurenţiu Leoreanu. Juriul a avut mult de lucru pentru a stabili ierarhia finală. Marele premiu a fost câștigat de Mădălina Lupu-Popii, Premiul I la categoria 9-15 ani a fost obţinut de Ana Dragu, Premiul I la categoria 16-20 ani a fost câștigat de Mădălina Luca interpretă la nai. Premiul II la categoria 9-15 ani a fost câștigat de Elena Cazacu, Premiul II la categoria 16-20 ani, a fost acordat Teodorei Bîrsan. Concurenţii au fost premiaţi şi în bani, cu sume pornind de la 700 de lei. Din totalul de 19 concurenţi, 13 au fost laureaţi. Dar, una peste alta, foţi participanţii la festival au fost câștigători. Evenimentul s-a încheiat cu recitalul Mioarei Velicu.
L.BUGA, C.CĂLIMAC- Ziarul Monitorul, 16 noiembrie 2010
RECITALURI SUPRIZÂ LA „DORURI MUŞATINE”
■ festivalul-concurs va avea loc sâmbăta aceasta la Casa de Cultură Roman
A început numărătoarea inversă pentru cel mai aşteptat eveniment al lunii, de către iubitorii tradiţiilor şi folclorului, Festivalul „Doruri muşatine”, manifestare ţinută la Roman care, în anii din urmă, a purtat titulatura iniţiatorului, Costică Matei Creangă. Ediţia din 2011 va fi cea de-a şaptea a manifestării şi va reuni, la Casa de Cultură, pe cei mai talentaţi tineri cântăreți de muzică populară din zona Moldovei, cel puţin. Festivalul concurs are amploare interjudeţeană, fiind destinat atât segmentului de interpretare vocală, dar şi instrumentală a folclorului românesc autentic. Evenimentul va fi organizat de Asociaţia Intercomunitară „Roman Metropolitan”, în parteneriat cu Fundaţia „Pro Mediu, Etno şi Viaţa”. Primarul municipiului Roman, Laurenţiu Leoreanu, a precizat că, după partea referitoare la concursul propriu-zis, vor urma şi recitaluri. „îi invităm pe romaşcani să asiste în număr cât mai mare la acest eveniment, care se prefigurează deja ca o reuşită. Vor fi numeroşi interpreţi iar, în final, un concert de folclor autentic. Deocamdată, numele soliştilor este secret, pentru a putea face o surpriză foarte frumoasă celor care vor veni la Casa de Cultură”, a declarat primarul Laurenţiu Leoreanu. Reamintim că acest concurs de interpretare va avea premii în bani şi se va desfăşura în data de 10 decembrie, putând participa tineri cu vârsta cuprinsă între 9 şi 20 de ani, din toate judeţele ţării, care vor interpreta obligatoriu una sau două strofe dintr-o doină sau baladă, cântec liric sau religios, fără acompaniament orchestral şi un cântec popular din zona folclorică din care provine concurentul, cu acompaniament orchestral. Cele câteva zeci de concurenţi s-au înscris începând de pe 30 noiembrie la Şcoala de Artă Sergiu Celibidache. Participanţii vor purta, obligatoriu, un costum popular autentic şi vor avea o mişcare scenică adecvată. Deja, săptămâna aceasta, concurenţii din zona Roman s-au prezentat pentru repetiţii cu orchestra. Astăzi, 8 decembrie, se vor caza concurenţii înscrişi şi vor avea loc repetiţii cu orchestra între orele 10 – 12 la aceeaşi şcoală, urmând ca a doua zi să se desfăşoare repetiţia finală. Festivalul va fi transmis, înregistrat, de postul TV Favorit.
Monitorul, 8 decembrie 2011, Tudor CIOBANU
MIOARA VELICU, INVITATĂ LA FESTIVALUL DE LA ROMAN
Casa de Cultură a Sindicatelor Roman găzduieşte duminică, 14 noiembrie, festivalul „Costică Matei Creangă „
„Festivalul de folclor „Costică Matei Creangă” ajuns la a VII-a ediţie se va desfăşura anul acesta în premieră la Roman, duminică 14 noiembrie, la Casa de Cultură. „La festival s-au înscris 20 de copii cu vârste cuprinse între 7-18 ani, din Neamţ, Suceava, Botoşani, Bacău şi Buzău. Doi dintre participanţi, Costel Băcăuanul şi Diana Constantin, elevi la Şcoala de Arte şi Meserii din Ion Creangă au mai participai, în calitate de solişti, la ediţiile anterioare ale acestui festival. Ca o noutate, la secţiunea instrumentală, nemţeanul Costel Suditu va cânta la clarinet. Programul va începe la ora 12, cu desfăşurarea concursului propriu zis, iar de la ora 17 va fi premierea câștigătorilor şi un spectacol de gală. Marele premiu constă în 700 de lei, câștigătorul premiului I va primi 500 de lei, premiul II, 300 de lei şi premiul trei, 200 de lei. La premiile de popularitate şi menţiuni se va acorda suma de 100 de lei. De la ora 18 va începe spectacolul de gală care îi va avea, ca invitaţi pe mulţi interpreţi consacraţi de muzică populară. Festivalul va fi prezentat de Nelu Hongu, iar în deschidere orchestra „Moldova” va acompania soliştii proprii”, a declarat Costică Matei Creangă, preşedintele Fundaţiei „Pro-Mediu Etno şi Viaţa”. Printre interpreţii consacraţi de muzică populară se numără: Maricica Mihoianu, Lili Ciortan, Maria Costioaia, Claudia Martinică, Mihaela Balaşcă, Claudiu Oloeru, Gheorghiţă Rotaru, Călin Brătianu, Ştefan Diaconiţă, Ion Ursache, Costică Matei Creangă şi grupul „Jitaru”. Invitată de onoare
Ziarul Monitorul, 13 noiembrie, 2010- L. BUCA, C. CALIMAC
ROMANUL, CAPITALĂ A FOLCLORULUI ROMÂNESC
♦Sâmbătă, Casa de Cultură din Roman, a găzduit ediţia a şaptea a festivalului „Doruri Muşatine” ♦ 21 de copii şi tineri şi-au dovedit talentul şi dragostea faţă de tradiţiile folclorice autohtone♦
Cei mai tineri interpreţi de muzică populară şi-au dovedit talentul şi dragostea faţă de tradiţiile folclorice autohtone sâmbătă, 10 octombrie, participând, pe scena Casei de Cultură, la cea de-a şaptea ediţie a festivalului-concurs interjudeţean de interpretare vocală şi instrumentală a folclorului românesc „Doruri Muşatine”.
Concursul, organizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Neamţ, al Primăriei Roman, al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Roman Metropolitan” şi al Radio Iaşi, a reunit 21 de participanţi cu vârste cuprinse între 9 şi 20 de ani, din România şi Republica Moldova. La intrarea în sala de spectacole a Casei de Cultură, spectatorii au putut admira 3 expoziţie de creaţii populare realizate de un artist recunoscut în întreaga ţară – Gheorghe Ţugui, din Vorona, judeţul Botoşani.
„Mă bucur că reuşim, pentru al doilea an consecutiv, să realizăm la Roman acest festival interjudeţean, care am dori, din 2012, să îl putem declara drept festival naţional. Vreau, în primul rând, să mulţumesc tuturor colaboratorilor care ne-au sprijinit să organizăm acest festival – Consiliul Local, Consiliul Judeţean Neamţ, Radio şi orchestra «Moldova». Sunt convins că această a şaptea ediţie a festivalului va fi o manifestare de excepţie ce va reuşi să transforme Romanul, măcar pentru o zi, în capitala folclorului românesc”, a spus primarul Laurenţiu Dan Leoreanu.
Scopul concursului a fost acela descoperi şi promova noi talente, care să ducă mai departe folclorul românesc, tradiţiile şi datini strămoşeşti. Concurenţii au participat la trei probe – interpretarea unui fragment dintr-o doină, baladă, cântec bisericesc sau colind fără acompaniament, prezentarea costumului popular sau a unui obicei popular, respectiv interpretarea unui cântec popular cu acompaniamentul orchestrei „Moldova”, condusă de dirijorul Ionel Burlacu.
Juriul a fost format din personalităţi marcante ale culturii romaşcane şi naţionale, precum: Doru Alexandru, profesor de muzică şi director al Casei de Cultură Roman, rapsodul popular Costică Matei Creangă, Viorel Vanzariuc – directorul Şcolii de Arte Sergiu Celibidache, muzeograful Relu Butnaru, Ionel Burlacu – dirijorul orchestrei „Moldova”, etno-muzicologul George Sîrbu, Laurenţiu Constantin Ursache – realizator de emisiuni la Radio Iaşi, precum şi coordonatorul general al festivalului – Nicolae Tomescu, redactor şef al Radio Iaşi.
Marele premiu al festivalului a fost obţinut de unul dintre cei mai tineri concurenţi, Ştefan Glăvănescu, solist vocal din localitatea băcăoană Filipeşti, participant la categoria de vârstă 9-14 ani. Premiile I au fost adjudecate de Ana Dragu (la categoria 9-14 ani) şi Veronica Prodan (la categoria 15- 19 ani). Festivitatea de premiere a laureaţilor festivalului a fost urmată de un concert al orchestrei de muzică populara „Moldova” din Roman, apoi de recitaluri ale unor nume cunoscute din muzica populară românească şi de un moment artistic prezentat de ansamblul de folclor „Cununa Moldovei”, instruit de directorul Clubului Atletic din Roman, Traian Macovei. „Viitorul tradiţiei noastre este pe mâini bune”, a concluzionat, la finalul festivalului, Nicolae Tomescu, redactorul şef al Radio Iaşi, premiat cu diplomă de excelenţă pentru sprijinul acordat Primăriei Roman în organizarea acestui eveniment.”
Ziarul de Roman, 12 decembrie 2011 – ALEX NISTOR
„DORURI MUŞATINE” A ÎNSENINAT ROMANUL
■ marele premiu al concursului de interpretare a fost cîşti- gat de un copil de 10 ani, Ştefan Glăvănescu, din Filipeşti
Festivalul concurs interjudeţean de interpretare vocală si instrumentală „Doruri Mușatine”, ediţia a VlI-a, urmat de un antrenant concert al unor cunoscuţi rapsozi, au făcut din Roman, la finele săptămânii trecute, un pol al cântecului şi jocului popular din zonă. 21 de copii şi tineri, cu vârste între 9 şi 18 de ani, s-au întrecut la Casa de Cultură a Sindicatelor pentru marele premiu, care a fost câștigat de Ştefan Glăvănescu, de 10 ani, din Filipeşti, judeţul Bacău. Festivalul a debutat sâmbătă, 10 decembrie, în jurul orei 11, fiind transmis în direct pe posturi de radio, TV şi internet. Au fost prezenţi, cu acompaniamentul Orchestrei „Moldova” din Roman, dirijată de Ionel Buriacu, concurenţi din Neamţ, Bacău, Galaţi, Suceava, Botoşani şi Republica Moldova, aceştia participând la trei probe, una de interpretare solo a unei doine, balade, cântec bisericesc sau colind, o alta care a constat în aprecierea costumelor populare, iar cea de-a treia de interpretare a unei melodii populare autentice. Ropotele de aplauze nu au contenit cu fiecare nouă prezenţă pe scenă, juriul având o misiune grea în a-i alege pe cei mai buni. Juriul a fost format din Doru Alexandru, directorul Casei de Cultură, Mihai Bîrjoveanu, inspector la primărie, Costică Matei Creangă, rapsod popular, Viorel Vanzariuc, directorul Şcolii de Artă, Relu Butnariu, muzeograf, Ionel Buriacu, muzician, George Sîrbu, etnomuzicolog, Aldo Pellegrini, vicepreşedinte al CJ, Laurenţiu Ursache, realizator emisiuni Radio Iaşi, preşedinte de onoare fiind primarul Laurenţiu Leoreanu, iar coordonator general Nicolae Tomescu, redactor şef la Radio Iaşi.
Concursul a fost structurat pe două categorii de vârstă (9- 14 ani şi 14-18 ani), Ia prima dintre ele premiul I fiind adjudecat de Ana Dragu (12 ani, Târgu Neamţ), urmată de Florin Ghiniţă (13 ani, Roman) şi Paula Florescu (13 ani, Bacău). Ierarhia a fost continuată de Miruna Avasiloaiei (10 ani, Dobreni), Denisa Pădurean (10 ani, Botoşani), Adina Tăbăcaru (12 ani, Tecuci), Denisa Apetrei (11 ani, Fălticeni), Paula Andrei (12 ani, Mărgineni), Elena Bălţoi (12 ani, Botoşani), Gabriela Ojică (9 ani, Piatra Neamţ), premiu special pentru cea mai tânără interpretă), Beatrice Ciolan (10 ani, Tecuci), Costel Băcăuanul (10 ani, Ion Creangă) şi Radu Chisăliţă (10 ani, Dolhasca). La categoria 14-18 ani, cea mai apreciată a fost prestaţia Veronicăi Prodan (18 ani, Republica Moldova), urmată de Elena Cazacu (15 ani. Botoşani) şi Elena Pădurariu (15 ani, Târgu Neamţ, premiu special pentru autenticitate). Costel Suditu (17 ani, Roman) a luat premiul special pentru interpretarea la clarinet, în timp ce Nicoleta Andrei (17 ani, Mărgineni) a fost distinsă cu menţiune. Au urmat apoi Sânziana Oşlobanu (17 ani, Târgu Neamţ) şi Ciprian Valah (16 ani, Republica Moldova/Roman), la vioară.
După festivitatea de decernare a premiilor, voia bună a fost la ea acasă în Casa de Cultură, pe scenă, în faţa a sute de spectatori urcând Costică Matei Creangă, Ioan Ursache, Claudia Oloieru, Lili Ciortan, Ştefan Enăşel, Nina Zeamă, Daniel Enache, Nelu Hongu, Mihaela Balaşcă şi Olimpia Iacob Nistor. Au mai susţinut recitaluri Orchestra „Moldova”, Grupul folcloric „Gheorghe Jitaru”, Ansamblul „Muguraşii” şi Ansamblul de dansatori „Cununa”.
Monitorul, 12 decembrie 2011 -Tudor CIOBOTARU
Participări:
Festivalul şi Concursul interpreţilor cântecului popular românesc Maria Tănase, 1 iunie, 1991, Craiova:
„Ne bucurăm, cu atât mai mult, că în eşalonul concurenţilor din această ediţie avem făgăduinţe de certă confirmare că vor putea să-şi înscrie strălucirea pe bolta cântecului românesc : aspiranţi la trofeele puse în joc, dar mai ales la recunoaşterea în cetate a meritului de a fi creatori de stil, slujitori în arta unei adevărate dramaturgii a timbrului vocal specific, Suntem îndrituiţi, de pe acum, să credem că toţi cei care vor urca pe scena acestei noi ediţii vor culege fructe de-a dreptul de pe ramul viguros al cântecului românesc, si nu din coşuri alegorice sau etuve conservatoare.
Cu bucurie îndreptăţită, ieşim cu stegarul înflorat al ospeţiei tradiţionale olteneşti în întâmpinarea mesagerilor de peste hotare. Sunt puţini, deocamdată, dar acest început va rodi, credem, covârșitor. Din ediţie în ediţie mai mult, se va îndătina şi va primi sporuri noi, nevoia „internaţionalizării” unei asemenea competiţii dedicată Măriei Tănase, purtătoare a geniului românesc, care — să ne amintim — a fost încununată cu premiul juriului Academiei Charles Cross din Paris, a fost ovaţionată la New York şi în alte expoziţii internaţionale, a fost neţărmurit preţuită de somităţi ca John Barbirolli, David Oistrah, Li Min Ceab, Jean Abs şi George Enescu…
Un alt mare oltean — Tudor Arghezi — recunoştea Măriei Tănase merite fără egal, scriind : „Ea ştie să calce cuvântul şi silaba, să arunce zbenghiul unui viers în punctul unde cade şi pasul ideii şi dă, fără greş întotdeauna — ghirlanda în relief a unui cântec de opincă„.
Ne îngăduim, cu modestie şi necuprinsă veneraţie, – aici în capitala meleagului său natal, devenită acum cetate de scaun a cântecului românesc — să aruncăm şi noi zenghiul accentului de apartenenţă, credinţă şi preţuire, prin această nouă ediţie, în punctul unde cade şi pasul ideii perene a omagierii geniului nemuritor al Măriei Tănase.”
ALEXANDRU TOMA FIRESCU, Consilier cultural şef al județului Dolj
Fundaţia Pro Mediu Etno şi Viaţa 